Cerintele plantei fața de clima şi sol
Temperatura. La conopidă, cele mai bune rezultate se obţin în climatele cu temperaturi moderate. Din această cauză conopida s-a extins cu deosebire în țările din nord-vestul Europei cum sint: Olanda, Danemarca, Franta, Anglia ș.a. În țara noastră conopida dă rezultate bune în tot cursul anului numai în regiunile premontane. In regiunile calde din țară se obțin productii corespunzătoare numai în sezonul de primăvară şi toamnă.
In faza de germinație, semintele de conopidă au nevoie de temperatura de 18-20°C, la care răsărirea are loc în 6-7 zile.
În faza de răsad, temperatura cea mai potrivită pentru obtinerea unor plante viguroase, nealungite, este cuprinsă între 8 şi 12°C. Temperaturile prea scăzute, în jur de 0°C, menținute un timp mai îndelungat, provoacă încetinirea creşterii şi îmbătrînirea biologică a plantelor, ceea ce are ca urmare formarea unor căpătîni mici necorespunzătoare calitativ. Temperaturile rea ridicate, peste 20°C. de asemenea, sînt nefavorabile ducînd la alungirea răsadurilor şi la obtinerea unor producții necorespunzătoare cantitativ și calitativ. În faza de căpăţînă, temperatura optimă este de 15-18°C. Temperaturile ridicate în această fază, peste 25°C, grăbesc trecerea plantelor în faza de tulpini florifere, iar majoritatea căpătînilor formate sînt mici și răsfirate. Lumina. Plantele de conopidă sînt influentate puternic de lumină, îndeosebi în faza de răsad şi de formarea căpăţînilor.
În faza de răsad, insuficiența luminii are ca efect obținerea unor răsaduri de calitate slabă, plantele fiind alungite şi subţiri. Aceste răsaduri dau producții mici care au o valoare comercială redusă.
În faza de căpăţînă, lumina intensă provoacă îngălbenirea acesteia și-i diminuează gustul şi fragezimea.
În această fază, plantele de conopidă au nevoie de lumină difuză pentru formarea unor căpătîni albe, fragede şi plăcute la gust. Umiditatea. Plantele de conopidă sînt deosebit de pretențioase faţă de umiditate. Lipsa acesteia în faza de răsad are ca efect stagnarea plantelor din creştere şi îmbătrînirea lor. Acestea plantate în cîmp au un ritm de vegetatie mai lent, iar producția de căpătîni este mai mică și mai puțin corespunzătoare. Excesul de umiditate favorizează etiolarea şi îmbolnăvirea răsadurilor. În condiţii de umiditate insuficientă în sol în cursul vegetatiei, plantele formează un foliaj redus ca număr şi mărime iar căpătînile sînt mici și afînate. Producții mari şi de calitate superioară se obțin numai pe solurile cu umiditate abundentă şi constantă, de 70-80% din capacitatea de cîmp a solului pentru apă, în care caz plantele formează un foliaj bogat, iar căpăţînile sînt mari, fragede şi plăcute la gust. În faza de căpătînă plantele de conopidă consumă cantități foarte mari de apă. Astfel, pentru producerea unei tone de căpăţîni sînt necesare 182 tone de apă, iar pentru o tonă de substanţă uscată, plantele de conopidă consumă 500560 tone de apă.
Umiditatea atmosferică favorabilă formării căpăţînilor este de 70-90%.
Solul. Pretenții deosebit de mari are conopida şi faţă de sol. Producțiile cele mai mari se obțin pe solurile cu textură ușoară şi mijlocie, profunde și bogate în humus. Pe solurile grele şi umede conopida nu dă rezultate bune. Solurile prea ușoare nu sînt corespunzătoare, pierzînd repede apa din ploi sau din irigații. Pe solurile acide plantele de conopidă se îmbolnăvesc de hernie care atacă rădăcinile şi diminuează producţia.
CULTURA CONOPIDEI TIMPURII
Planta premergatoare. Cele mai bune premergătoare pentru conopida timpurie sînt bostănoasele (castraveţi, dovlecei), solano-fructuoasele (tomate, ardei, vinete) si leguminoasele (fasolea), după care terenul rămîne cu fertilitate ridicată și curat de buruieni. Se poate cultiva, de asemenea, după bulboase și rădăcinoase dar în acest caz trebuie să se aplice o cantitate mai mare de îngrăsăminte. Nu este bine să urmeze după plante din aceeaşi familie botanică (Cruciferae) cu care are boli și dăunători comuni.
Pregătirea terenului. Nivelarea, mobilizarea solului din toamnă şi modelarea solului se efectuează în acelaşi mod ca la varza timpurie. De menționat că în cazul că solul se modelează sub formă de biloane, acestea se efectuează din toamnă ca și la varza timpurie pentru ca în primăvară să se poată planta cît mai devreme, înainte ca solul să permită lucrări de modelare.
Fertilizarea de bază. În funcţie de fertilitatea solului şi de planta premergătoare se aplică 3-5 kg/m² (30-50 t/ha) gunoi de grajd bine descompus amestecat omogen cu 15 g/m² (150 kg/ha) superfosfat, care se încorporează în sol odată cu mobilizarea de toamnă.
Fertilizarea înainte de plantare. Conopida timpurie se mai fertilizează înainte de plantare cu: 20 g/m² (200 kg/ha) superfosfat, 30 g/m2 (300 kg/ha) azotat de amoniu şi 15 g/m2 (150 kg/ha) sare potasică. Încorporarea în sol se efectuează cu grebla sau cu sapa în caz că solul este mai tasat de ploi şi zăpezi.
Plantarea. Conopida timpurie se plantează la fel ca varza timpurie atît în ce privește data, distanțele de plantare cît şi tehnica plantării răsadului produs în ghivece sau fără ghivece.
Ingrijirea culturii. Irigarea şi prașilele se aplică la fel ca la varza timpurie.
Ingrășarea fazială. Se aplică 1-2 îngrăşări faziale numai dacă sînt necesare, cu aceleaşi doze şi în aceleași faze de vegetație a plantelor, menționate la varza timpurie. Recoltarea. Prima recoltare a conopidei timpurii are loc în a doua decadă a lunii mai, mai rar în prima decadă în judeţele din sudul țării şi se continuă pînă în a doua jumătate a lunii iunie. In judetele cu climat mai răcoros, recoltatul incepe în jurul datei de 15 iunie şi se continuă pînă la sfîrșitul lunii iulie. Căpătînile de conopidă se recoltează de 2-3 ori pe săptămină, imediat ce au ajuns la mărimea normală specifică soiului și sînt suficient de compacte. Intirzierea recoltatului are ca efect afinarea căpătînilor și deci diminuarea calității si a valorii comerciale. Căpăţînile se recoltează cu un rind de frunze în jurul lor, scurtate, care le feresc de ofilire şi degradare prin loviri, striviri etc. În timpul ambalării şi transportării la piață. Conopida timpurie produce peste 2 kg/m2 (20 t/ha).
CULTURI SUCCESIVE
După conopida timpurie urmează aceleaşi culturi menționate la varza timpurie.
CULTURA INTERCALATA
In cultura de conopidă se cultivă intercalat aceleaşi specii de legume ca la varza timpurie și se aplică acecaşi tehnologie în ce privește intercalarea şi distanţele de plantat semănat.
SOIURI CULTIVATE
Pitică timpurie de Erfurt. Soi cu perioada de vegetatie de 90-100 zile de la răsărire pînă la recoltare. Planta are un port pitic, frunze puține dispuse aproape orizontal. Căpăţîna este rotund-turtită, puțin compactă, cu structură de finete mijlocie, de culoare albă sau gălbuie, cu greutatea de 300-600 g şi diametrul mediu de 12-18 cm. Căpăţîna este puțin acoperită de frunze si are durata de 10-12 zile pînă la începerea diferentierii în tulpini florifere. Produce peste 20 t/ha în condiții de agrotehnică superioară.
CULTURA CONOPIDEI DE VARA
Planta premergătoare. Cele mai indicate plante premergătoare sint aceleași ca la conopida timpurie. Pregătirea terenului. Nivelarea. Solul se nivelează cu sapa şi grebla astfel încât să nu existe nici o depresiune în care să băltească apa provenită din ploi sau din irigație. Cu această ocazie se desființează şi biloanele rămase de la cultura premergătoare.
Fertilizarea de bază. Se efectuează după nivelare prin distribuirea a cel puțin 3 kg/m2 (30 t/ha) gunoi de grajd bine descompus în amestec bine omogenizat cu 35 g superfosfat (350 kg/ha).
Mobilizarea de toamnă. Se execută mecanic în cazul suprafeţelor mari şi manual pe suprafețele mici care sînt cele mai frecvente. Odată cu aceasta are loc şi încorporarea îngrăşămintelor distribuite după nivelare. Mobilizarea de toamnă se efectuează la adîncimea de 2830 cm, cît mai uniform. Fertilizarea înainte de plantare. Terenul pe care urmează să se planteze conopidă de vară se mai fertilizează înainte de plantare cu 45 g/m2 azotat de amoniu (450 kg/ha) şi 30 g/m² sare potasică (300 kg/ha), care se distribuie manual cît mai uniform.
Modelarea solului. Conopida de vară avînd nevoie de multe udări, se recomandă ca modelarea solului să se facă sub formă de biloane care sînt mai corespunzătoare pentru irigările repetate cu cantități mari de apă. Odată cu lucrarea de modelare, are loc și încorporarea îngrăşămintelor chimice distribuite înainte de plantare.
Plantarea. În regiunile de cîmpie, plantarea se efectuează în prima jumătate a lunii aprilie, iar în cele din nordul țării şi cele premontane în prima decadă a lunii mai. Distanţa de plantare este aceeași ca la conopida timpurie de 50X30 cm atît pe sol modelat cît şi pe cel plan.
Răsadul se pregăteşte înainte de plantare așa cum s-a arătat la varza de vară. Întreținerea culturii. Lucrările de întreținere se aplică la fel ca la conopida şi varza timpurie.
Recoltarea. La conopida de vară, în regiunile din sudul țării, recoltatul începe în jurul datei de 15 iunie şi se termină pînă la 15 iulie. În regiunile premontane şi cele nordice, conopida de vară se recoltează din prima jumătate a lunii iulie pînă la sfîrşitul lui august. La recoltat se tine seama de aceleaşi criterii arătate la conopida timpurie. Se obţin cel puțin 2 kg/m2 conopidă de calitate (peste 20 t/ha).
CULTURA INTERCALATA
In cultura de conopidă de vară, se pot cultiva intercalat aceleaşi specii de legume menționate la varza de vară mai puțin fasolea, distanța între rînduri fiind mai mică decît la varza de vară.
SOIURI CULTIVATE
Bulgare de zăpadă. Este un soi semitimpuriu cu perioada de vegetație de 115-120 zile. Planta are un port viguros și foliaj bogat. Frunzele sînt lungi şi cu inclinaţie mijlocie (circa 45°). Căpătînile sînt mari, de 500-600 g, globuloase cu diametrul de 15-20 cm, structura compactă și foarte fină, albe ca zăpada şi bine acoperite de frunze. Durata în faza de căpăţînă este de 15-20 zile, iar apariția tulpinilor florifere este destul de înceată. Este un soi foarte productiv depăşind 20 t/ha.
CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA
Planta premergătoare. Conopida de toamnă urmează după legumele timpurii cum sînt: mazărea pentru boabe verzi, fasolea pentru păstăi, castraveţii. De asemenea, se poate cultiva după tomatele timpurii în care caz conopida vegetează 3-4 săptămîni în cultura de tomate timpurii care se lichidează în prima decadă a lunii august. Nu sînt indicate ca premergătoare varza timpurie sau alte plante din aceeaşi familie botanică decît în cazul cînd cultura premergătoare a fost foarte sănătoasă.
Pregătirea terenului. Nivelarea. Este o lucrare care se execută cu multă grijă pentru evitarea băltirii apei, ţinînd seama că această cultură are nevoie de multe udări. Nivelarea solului se face atît toamna pentru planta premergătoare cît şi înainte de plantare.
Fertilizarea de bază. Această fertilizare se face în funcţie de cerinţele plantei premergătoare. Pentru cultura de castraveţi sau dovlecei timpurii de exemplu se distribuie cel puțin 3 kg/m2 gunoi de grajd bine descompus (30 t/ha) şi 15-20 g/m2 superfosat (150200 kg/ha).
Mobilizarea de toamnă. Se efectuează cît mai uniform cu mijloace mecanice sau manuale după caz, la adîncimea de 28-30 cm, încorporîndu-se în acelaşi timp şi îngrăşămintele distribuite.
Fertilizarea înainte de plantare. După desfiinţarea culturii premergătoare, se verifică nivelarea care se retuşează cu atenție și apoi se efectuează fertilizarea cu: 20 g/m2 superfosfat (200 kg/ha), 20 g/m2 azotat de amoniu (200 kg/ha) şi 10 g/m² sare potasică (100 kg/ha), în cazul cînd cultura anterioară a fost îngrășată cu gunoi de grajd. Dacă planta premergătoare nu a primit gunoi de grajd, se dă şi acest îngrăşămînt în cantitate de minimum 2 kg/m² (20 t/ha) care trebuie să fie bine descompus. În această situație îngrăşămintele chimice se amestecă omogen cu gunoiul de grajd, înainte de răspîndirea acestuia pe sol.
Mobilizarea solului înainte de plantare. Această mobilizare se execută manual cu sapa sau cazmaua la adîncimea de cca 20 cm. Lucrarea se face cu atenție pentru încorporarea uniformă a îngrăşămintelor şi evitarea formării de depresiuni.
Modelarea solului. Pentru conopida de toamnă se recomandă, de asemenea, modelarea sub formă de biloane distanţate la 50 cm ca şi în cazul conopidei timpurii şi de vară, deoarece această cultură desfăşurîndu-şi cea mai mare parte din vegetație în sezonul de vară, trebuie să fie irigată de multe ori.
Plantarea. Conopida de toamnă se plantează în jurul datei de 15 iunie. În cazul culturilor tîrzii, plantarea trebuie să fie terminată pînă la 15 iulie cînd se folosesc soiuri tîrzii şi pînă la sfîrşitul aceleiaşi luni cînd se plantează soiuri semitimpurii. In regiunile nordice şi cele premontane se plantează cu cca 10 zile mai devreme. Distanţa de plantare este de 50×30 cm ca şi la conopida timpurie şi de vară, realizîndu-se o densitate de 6,6 plante/m2 (66 000 plante/ha). Răsadurile se pregătesc înainte de plantare, aşa cum s-a menţionat la varza de vară.
Întreţinerea culturii. Irigarea. Conopida de toamnă are nevoie de 10-12 udări cu norma de 250-500 m³, în funcţie de condițiile meteorologice, textura şi structura solului. La începutul vegetaţiei cultura se irigă la cca 10 zile cu norma de udare de cca 250 m³ apă la ha. Pe măsură ce plantele cresc se măreşte norma de udare şi se reduce intervalul de timp dintre udări, ajungîndu-se în faza de căpăţînă la 1-2 udari pe saptamînă cu norma de cca 500 m³ apă la ha, astfel încît să se menţină în sol o umiditate cît mai constantă de 70-80% din capacitatea de cîmp pentru apă. În sezonul de vară se recomandă ca udarile să se efectueze în zilele noroase, seara sau noaptea, pentru motivele aratate anterior.
Prăşitul. La conopida de toamnă se aplică 4-6 praşile aşa cum s-a arătat la varza de toamnă.
Îngrăşarea fazială. Pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate, conopida de toamnă se îngraşă fazial de 1-2 ori cu următoarele doze de îngrăşăminte minerale: 20 g/m² azotat de amoniu (200 kg/ha), 10 g/m2 superfosfat (100 kg/ha) şi 10 g/m² sare potasică (100 Kg/ha). Prima îngrășare se efectuează la cca 3 săptămîni de la plantare cînd plantele au 10-12 frunze, iar a doua înainte de începerea formării căpăţînilor.
În faza formării căpătînilor, acestea se umbresc prin legarea frunzelor deasupra lor sau prin frîngerea a 2-3 frunze peste căpătînile de conopidă, cu scopul de a obține căpătîni albe ca zapada, fragede și dulci.
Recoltarea. Conopida de toamnă se recoltează din primele zile ale lunii septembrie pînă în jurul datei de 15 octombrie, iar conopida din culturile tîrzii se recoltează pînă la venirea îngheţurilor. Căpăţînile se recoltează de 2-3 ori pe săptămînă, pe măsură ce se formează, lăsîndu-se în jurul fiecăreia un rînd de frunze scurtate pentru motivele menționate la conopida timpurie.
În cazul culturilor tîrzii, la o parte din plante, căpătînile nu au ajuns în faza de recoltare la sosirea frigului. Pentru grăbirea creşterii acestora, se protejează cultura cu folie de polietilenă aşezată pe arcuri de nuiele instalate peste 2 rînduri de conopidă. Se obţin cca 2,5 kg/m² capătîni de calitate (25 t/ha) la cultura de toamnă şi 15-20 t/ha la cultura tîrzie.
Postmaturarea. Pentru postmaturare se aleg numai plante sănătoase, neîngheţate, care au diametrul căpătînilor de cel puțin 3 cm. Plantele cu căpăţîni mai mici de 3 cm în diametru nu dau rezultate bune la postmaturare.
Postmaturarea se face în beciuri, bordeie sau în răsadniţe, în funcţie de numărul plantelor care se pun la postmaturare.
În beciuri și bordeie plantele se pun la postmaturare pe straturi late de 1-1,2 m, despărţite de poteci cu lățimea de cca 50 cm. În acest scop plantele alese se scot din câmp cu cazmaua, cu mult pămînt pe rădăcini și apoi se plantează pe straturi, deschizîndu-se şanţuleţe în care plantele sînt aşezate una lîngă alta. Se deschide apoi al doilea șanțulet cu pămîntul căruia se acoperă radăcinile plantelor din primul rînd. Lucrarea se continuă astfel pînă cînd toate plantele au fost puse la postmaturare. În beciuri și bordeie conopida se poate pune la postmaturare prin agăţarea plantelor de birne, de grinzi sau pe pereţii laterali, una lîngă alta, cu rădăcinile în sus. La plantele agăţate, durata de postmaturare e mai scurtă, iar căpătînile formate sînt mai mici deoarece plantele îşi pierd mai repede turgescenţa.
În cazul unui număr mai mare de plante, postmaturarea se face în răsadnite reci în care pămîntul se sapă pe adîncimea de 20-25 cm și se udă dacă este uscat. Răsadniţele se acoperă cu rogojini pentru a feri plantele de lumină, de căldura soarelui în zilele senine şi de frig în perioadele reci. În timpul postmaturării, temperatura se menține la 2-3°C care este cea mai favorabilă formării unor căpăţîni de calitate.
Pentru ca formarea căpăţânilor să se desfășoare în condiții cît mai bune, plantele de conopidă se plantează în pămînt umed şi se urmăreşte cu strictețe menținerea temperaturii de 2-3°C, evitarea pătrunderii luminii şi protejarea contra îngheţului în cazul răsadniţelor, cu rogojini şi gunoi de grajd.
Plantele puse la postmaturare se verifică la 2-3 zile, cînd se elimină plantele bolnave și se recoltează căpătînile formate.
CULTURA INTERCALATA
În cultura de conopidă de toamnă se pot cultiva aceleaşi culturi intercalate menționate la varza de toamnă.
SOIURI CULTIVATE
Se cultivă soiul Bulgare de zăpadă care este foarte corespunzător pentru această cultură și care a fost descris la cultura conopidei de vară.
BOLI ŞI DAUNATORI
Conopida este atacată de aceleaşi boli şi dăunători menţionate la cultura verzei făcînd parte din aceeaşi familie botanică.
Image by jcomp on Freepik
