Cerinţele plantei faţă de clima şi sol
Temperatura. Ceapa este una din legumele puțin pretențioase față de temperatură. Semințele de ceapă germinează la 3-4°C dar temperatura optimă de germinație este de 18-19°C. Ceapa continuă să vegeteze şi la temperaturi scăzute în jur de 0°C însă bulbii au creșterea cea mai intensă la temperatura cuprinsă între 20 şi 30°C. Maturarea bulbilor se face mai bine în condiții de temperatură ridicată şi umiditate atmosferică redusă.
Lumina. Față de lumină, ceapa este una dintre cele mai pretențioase plante, ca neformînd bulbi în condiţii de zi scurtă. Ca urmare, culturile plantate sau însămînţate cu întîrziere intră cu faza de formarea bulbilor în perioada cu zile scurte cînd procesul de fotosinteză este redus. Din această cauză se depun cantități mici de substanțe de rezervă sau nu se depun de loc și astfel bulbii rămîn mici sau nu se formează. Acest fenomen are loc şi în situația cînd în perioada formării bulbilor au fost multe zile cu cerul nebulos.
Umiditatea. Ceapa este pretențioasă față de umiditatea din sol deoarece avînd un sistem radicular redus nu poate să absoarbă apa de la adîncimi mai mari. Ceapa are pretenții mai mari faţă de umiditate în faza de germinarea semințelor, răsărire şi pînă la formarea a 2-3 frunze. În această perioadă, lipsa umidității din sol duce la formarea crustei care este greu străbătută de plăntuțele de ceapă şi ca urmare, răsărirea este neuniformă, densitatea plantelor redusă iar producția de bulbi diminuată simțitor. Pentru prevenirea acestei situații, umiditatea din sol în perioada menționată nu trebuie să coboare sub 80% din capacitatea de cîmp pentru apă. În perioada de formarea bulbilor, plantele de ceapă au, de asemenea, pretenții mari faţă de umiditatea din sol, consumul de apă în această fază fiind mult mărit. În faza de maturare a bulbilor plantele de ceapă au pretenții foarte reduse faţă de umiditate. Pentru menținerea sănătății bulbilor şi grăbirea maturării lor, timpul secetos este cel mai favorabil în această perioadă.
Umiditatea atmosferică cea mai bună pentru ceapă este cuprinsă între 60 şi 70%. Umiditatea atmosferică mare favorizează apariția manei care este foarte păgubitoare pentru ceapa.
Solul. Solurile cele mai bune pentru cultura cepei sînt cele cu textură lutoasă și fertile. Aceste soluri neformînd crustă asigură răsărirea uniformă a plantelor şi formarea normală a bulbilor. Pe cernoziomuri, care au o textură mijlocie şi o structură bună, de asemenea, se obţin rezultate corespunzătoare. Solurile grele, formînd crustă, nu sînt indicate pentru cultura cepei. Pe aceste soluri plantele răsar neuniform, bulbii rămîn mici iar producțiile obținute sînt nerentabile.
Reacția solului trebuie să fie neutră sau uşor alcalină.
CULTURA CEPEI DIN ARPAGIC
Planta premergătoare. Ceapa reuşeşte cel mai bine după culturile îngrășate cu gunoi de grajd cum sînt: tomatele, ardeii, vinetele, varza, conopida, castraveţii, cartofii ș.a. Reuşeşte bine şi după leguminoase. Nu se cultivă după bulboase mai devreme de 3 ani. Pregătirea terenului. Nivelarea. Se efectuează înainte sau odată cu mobilizarea solului după situație, tinînd seama că băltirea apei în denivelări are ca efect slăbirea rezistenţei plantelor la atacul bolilor şi creează condiții favorabile pentru apariția manei.
Fertilizarea de bază. Se face din toamnă prin apli carea a cca 2 kg/m2 gunoi de grajd, descompus (20 t/ha), 30 g/m2 superfosfat (300 kg/ha+50 kg P2O5) şi 15 g/m² sulfat de potasiu (150 kg/ha 70 kg K2O) În cazul că ceapa urmează după bostanoase, varzoase sau solanofructoase care au fost îngrășate puternic cu gunoi de grajd, se administrează numai dozele de îngrăşăminte chimice menționate.
Mobilizarea solului din toamnă. Se efectuează imediat ce s-a terminat distribuirea îngrăşămintelor, la adîncimea de 25-30 cm urmărindu-se ca lucrarea să se execute cît mai uniform.
Fertilizarea înainte de plantare. Primăvara, cînd solul s-a zvîntat, se mai fertilizează cu cca 20 g/m² azotat de amoniu (200 kg/ha cca 70 N) care se distribuie uniform şi se încorporează în sol cu grebla. Odată cu aceasta se face o afînare superficială a solului şi se retuşează eventualele denivelări.
Plantarea arpagicului. Arpagicul se plantează în cursul lunii martie, imediat ce condițiile pedoclimatice permit. În vederea plantării se trasează rîndurile cu un marcator de mînă la 20 cm unul de altul după care arpagicul se plantează cu mîna la adîncimea de 3-4 cm, distanţa între plante pe rînd fiind de cca 7 cm. Se realizează astfel o densitate de 70 de plante/m² (700 000 pl/ha) ceea ce necesită folosirea unei norme de plantare de cca 100 g/m² arpagic de calitatea I (cca 1 000 kg/ha).
Întreţinerea culturii. Irigarea. Cultura de ceapă din arpagic pentru bulbi se irigă de 2-3 ori în perioadele secetoase cu norme moderate de apă, de cca 30 1/m² (300 m³ apă/ha), urmărind ca în perioada formării bulbilor să se menţină în sol un plafon de umiditate de cca 800% fără se se creeze exces de umiditate care favorizează apariția manei. Ultima irigare se face cu 3-4 săptămîni înainte de recoltare, maturarea bulbilor făcîndu-se mai bine în condiții de umiditate redusă în sol și atmosferă.
Prășitul. Ceapa se prășește de 4-5 ori pentru mentinerea solului în permanență curat de buruieni și afînat în vederea creşterii normale a bulbilor. Plantarea adîncă şi solul tasat în timpul vegetaţiei sînt factori nefavorabili dezvoltării bulbilor de ceapă.
Ingrășarea fazială. Ceapa se îngraşă o singură dată în timpul vegetaţiei, numai dacă este cazul, cu 25 g/m² azotat de amoniu (250 kg/ha-80 kg N) şi cca 15 g/m² sulfat de potasiu (150 kg la ha=70 kg N) care se distribuie cu mîna înaintea unei praşile.
În timpul vegetației se combate cu mare atenție mana care este cel mai mare duşman al culturilor de ceapă. Recoltarea. Perioada optimă de recoltare a cepei este cuprinsă între 15 iulie şi 15 august. Ceapa este gata de recoltat în momentul cînd bulbii au ajuns la mărimea specifică soiului cultivat şi s-au format tunicile de protecție. La maturitatea de recoltare frunzele sînt încă verzi dar au început să se îngălbenească la vârf iar plantele s-au aplecat spre pămînt în proporţie de peste 8000Prin întîrzierea recoltării bulbii se închid la culoare, pierd din tunicile protectoare și deci se scade rezistența la păstrare, pornesc în creștere și sînt expuşi la atacul bolilor şi dăunătorilor.
Plantele se recoltează prin smulgere sau cu săpăliga, evitîndu-se rănirile bulbilor care degradează calitatea cepei şi micşorează rezistența la păstrare. Plantele recoltate se aşază în şiruri și se lasă pe teren sau în locuri ferite de ploaie, unde se țin la soare pentru uscare timp de 6-8 zile. După uscare, ceapa sănătoasă și bine protejată de tunici se împletește în funii sau se aşază în lădițe, coşuri, saci etc. și apoi se pune la păstrare în spații închise, bine aerisite unde temperatura în timpul iernii nu scade sub 0°C (pivnite, camere de locuit etc.).
Dacă se iveşte pericol de înghet, ceapa se protejează prin acoperire cu saci nefolosiți, pleduri vechi etc.
CULTURA CEPEI DIN SAMINTA
Cultura este foarte asemănătoare cu a cepei din arpagic, avînd unele deosebiri care sînt prezentate în cele ce urmează.
Semănatul. Se efectuează la sfîrşitul lunii februarie sau începutul lunii martie, imediat ce condițiile pedoclimatice permit. Cu cît se însămînţează mai devreme cu atît se obțin producții mai mari. Pentru ca răsărirea să fie cît mai uniformă se recomandă tăvălugitul atît înainte cît şi după semănat. Se foloseşte norma de 0,61 g/m2 (6-10 kg/ha) sămînţă care se seamănă în rînduri distanţate la 20 cm, la adîncimea de cca 2 cm.
Răritul. Cînd plantele au 3-4 frunze, se răresc la 5-7 cm una de alta. Recoltarea. Se efectuează în a doua jumătate a lunii august și se obţine o producție de 1,5-2 kg/m².
CULTURA CEPEI DIN RASAD
Are următoarele deosebiri faţă de cultura cepei din arpagic:
Plantarea. Se foloseşte un răsad viguros, sănătos şi uniform, cu grosimea la colet de 3-5 mm, care se plantează în a doua jumătate a lunii mai în rînduri distantate la 20 cm iar pe rînd la cca 7 cm, la aceeaşi adîncime la care a crescut răsadul. Înainte de plantare se scurtează frunzele la 3-4 cm şi rădăcinile la cca 1 cm după care răsadul se mocirleşte. Recoltarea. Ceapa din răsad se recoltează în luna septembrie şi se obține o producţie de 3-5 kg/m2 (30-50 t/ha).
SOIURI CULTIVATE
De Macău. Este un soi semitimpuriu cu perioada de vegetaţie de 110-120 zile. Bulbul este de 60-70 g, ovoid-alungit, foarte bine învelit de frunzele exterioare (tunici) care sînt de culoare galbenă cărămizie închis. Are productivitate mijlocie. Arpagicul păstrat în condiții necorespunzătoare da un procent mare de tulpini florifere (fuşti).
De Stutgart. Soi semitîrziu cu perioada de vegetaţie de 120-125 zile. Bulbul are 110-120 g, este sferic turtit, iar foitele exterioare (tunicile) sînt de culoare galbenă-pai. Este cel mai rezistent la mană dintre soiurile cultivate în țara noastră.
Zittau. Face parte din grupa soiurilor semitimpurii avînd perioada de vegetație de 110-115 zile. Bulbul are 90-110 g și este sferic puțin turtit. Frunzele exterioare (tunicile) sînt galbene-aurii. Este productiv şi rezistent la mană.
Wolska. Soi tardiv cu perioada de vegetaţie de 135-145 zile. Bulbul este de formă globuloasă și are greutatea de 100-150 g. Frunzele exterioare sînt galbene-aurii. Este productiv şi cu rezistență mijlocie la mană. Se cultivă prin semănare direct în cîmp.
De Buzău. Este un soi tardiv cu perioada de vegetaţie de 130-140 zile care se cultivă prin răsad. Bulbii sînt mari de 250-300 g, de formă tronconică, mult alungită spre disc. Tunicile exterioare sînt galbene-verzui cu nuante aurii. Este foarte productiv dînd peste 30 t/ha. Roșie de Turda. Acest soi este cunoscut şi sub denumirea de Roșie de Făgăraș. Se cultivă prin răsad în Transilvania. Bulbul este mare de 120-250 g, rotundturtit, de culoare roșie-violacee. Este un soi tardiv cu perioada de vegetaţie de 125-135 zile. Este productiv, rezistent la mană, dar sensibil la viroze.
BOLI ȘI DAUNATORI
BOLI
Mana cepei (Peronospora schleideni). Atacă frunzele şi tulpinile florifere apărînd sub formă de pete gălbui acoperite de un puf albicios care mai târziu devine violaceu-închis.
Combatere. Stropiri preventive repetate cu zeamă bordeleză 10%. Înainte de plantare arpagicul se tine la temperatura de 30-35°C timp de 8 ore.
Bacterioza sau putregaiul umed al bulbilor de ceapă (Bacillus cepivorus). Atacă bulbii în cîmp şi în depozit. Bulbii bolnavi se înmoaie și apoi se transformă într-o masă mucilaginoasă cu miros urît.
Combaterea. Plantele atacate se elimină se distrug. Se ard resturile de plante, se evită terenurile grele, se aplică rotaţia, nu se face exces de îngrăşăminte azotoase sau gunoi de grajd nefermentat.
Putregaiul bulbilor de ceapă (Sclerotinia cepivorum sinonim cu Botritis sp.). Boala apare pe bulbi şi rădăcini ca un mucegai albicios, pîslos în care apar scleroții de culoare neagră şi de mărimea boabelor de mac. Bulbii atacați putrezesc.
Combaterea. Se face la fel ca la Bacillus cepivorus. Tăciunele cepei (Urocystis cepulae sinonim cu Tuburcinia cepulae). Pe frunze și rădăcini apar pustule alungite care sînt pline cu spori negri. Atacă şi bulbul. Frunzele şi bulbii atacați se usucă.
Combaterea. Se aplică o rotație de 3-5 ani. Terenurile infectate se tratează cu 10-11 g/m2 sulf şi 5-5,5 g/m² var.
Viroza cepei (Alium virus). Apare pe frunze sub formă de dungi deschise, alungite. Frunzele se încreţesc, apoi se ofilesc și cad. Bulbii bolnavi nu se păstrează bine.
Combatere. Se iau măsuri de igienă culturală, se distrug păduchii de frunze care propagă viroza.
DAUNATORI
Musca cepei (Hylemia antiqua). Larvele atacă bulbii de ceapă, usturoi și praz în care fac galerii.
Combatere. Materialul de semănat sau plantat se tratează cu Detox praf 50% folosindu-se 1 g la 2 kg sămînţă şi 30-50 g la 1 kg arpagic. În timpul vegetației se stropeşte cu Detox 25% în concentrație de 0,70%.
Viermele cepei şi usturoiului (Anguillulina dipsaci). Este un nematod care atacă bulbii de ceapă, usturoi etc. Frunzele și tulpinile atacate prezintă îngroşări și deformări, iar bulbii devin mucilaginoşi după care se brunifică.
Combatere. Se iau măsuri fito-sanitare. Se foloseşte material săditor sănătos, se aplică rotaţia de 3-5 ani.
Image by Freepik
