Reglarea nervoasă a funcțiilor corpului se bazează pe activitatea centrilor nervoși care prelucrează informațiile primite și apoi elaborează comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fiecare centru nervos poate fi separat în două compartimente funcționale:
- compartimentul senzitiv, unde sosesc informațiile culese la nivelul receptorilor;
- compartimentul motor, care transmite comenzile la efectori. Așadar, fiecare organ nervos are două funcții fundamentale: funcția senzitivă și funcția motorie.
La nivelul emisferelor cerebrale mai apare și funcția psihică. Separarea funcțiilor sistemului nervos în funcții senzitive, motorii și psihice este artificială și schematică.
În realitate, nu există activitate senzitivă fără manifestări motorii, și viceversa, iar stările psihice rezultă din integrarea primelor două. Toată activitatea sistemului nervos se desfășoară într-o unitate, în diversitatea ei extraordinară.
Mecanismul fundamental de funcționare a sistemului nervos este actul reflex (sau simplu, reflexul).
Reflexul reprezintă reacția de răspuns a centrilor nervoși la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de către matematicianul și filosoful francez Réne Descartes (1596-1650). Răspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
