Coada calului (Equisetum arvense)

Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, brădișor, coada-iepei, coada-mânzului, nodățică, opintici, părul-porcului, sirușliță.

Cuprins

• Descriere
• Utilizări
• Moduri de folosire

Descriere

Primăvara timpurie, din rizomul care creste adânc ies mai întâi tulpinile fructului, colorate maroniu, roditoare și purtătoare de spori. Abia mai târziu apar frunzele verzi și înalte de până la 40 centimetri, care se aseamănă cu niște brăduți cu formă regulată. Coada-calului se găsește pe câmpuri, terasamente de cale ferată și povârnișuri. Acea varietate care crește pe pământ argilos este cea mai tămăduitoare. Conține, în funcție de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care produce un efect curativ foarte bun. Bineînțeles că se va evita planta de pe ogoarele îngrășate chimic. Coada calului cu rămurelele foarte fine crește cu precădere în păduri și liziere. Și această varietate are putere de leac.

În medicina populară, această plantă medicinală a fost apreciată încă din timpuri îndepărtate, în special datorită forței sale hemostatice (care are proprietatea de a opri hemoragia) și a reușitelor în cazul bolilor renale și vezicale grave. Totuși, ea a fost dată uitării în decursul vremurilor. Chiar preotul Kneipp, marele nostru medic naturist popular, a fost acela care a readus coada calului la importanța sa anterioară. El o declară drept unică, de neînlocuit și inapreciabilă în cazul hemoragiilor, al vărsăturilor cu sânge, al afecțiunilor vezicale și renale, al pietrei și nisipului. „În o mie de afecțiuni”, scrie el, “în răni necrozate, chiar în abcese canceroase sau osteoporoză, coada calului obține performanțe ieșite din comun. Ea spală, curăță, dizolvă, arde, îndepărtează tot ce este stricat. Adesea, planta umedă, caldă este învelită în cârpe ude și pusă pe locul care trebuie să se vindece.”

Preotul elvețian Künzle afirmă că toți oamenii începând de la o oarecare vârstă a trebui să ia zilnic ca băutură permanentă o ceașcă cu ceai de coada calului. Atunci toate durerile reumatice, artritice și nevralgice ar dispărea, fiecare om ar avea un apus de viață sănătos. Povestește că un bărbat de 86 de ani a fost eliberat datorită unei băi cu aburi de coada calului de o durere îngrozitoare provocată de o formare de calcul și că a mai trăit încă mulți ani. Preotul elvețian mai spune: “Cele mai puternice hemoragii și vărsături cu sânge le va vindeca planta, luată intern sub formă de ceai, în timp scurt, ba chiar aproape pe loc.”

Utilizări

În cazul răcelilor vezicale și al durerilor spastice nu există un remediu mai bun decât o infuzie de coada calului ai cărei vapori sunt lăsați să acționeze asupra vezici, învelindu-se bolnavul 10 minute într-un halat de baie. Repetând această procedură de câteva ori, se produce o dispariție treptată a răului. Bătrânii care deodată nu mai pot urina și se zvârcolesc de durere, întrucât urina nu iese deloc sau doar picătură cu picătură, sunt eliberați de chin grație acestor aburi fierbinți de coada-calului, fără ca medicul să-i sondeze.

În cazul nisipului la rinichi, al calculului renal și vezical (pietrei la rinichi și la vezică) se fac băi de șezut fierbinți cu coada calului, bându-se în același timp ceai cald de coada-calului în înghițituri mici și ținându-se urina, pentru a o goli în cele din urmă cu presiune. În acest fel, piatra se elimină de cele mai multe ori. În legătură cu aceste îndrumări am primit scrisori care nu fac decât să confirme cele de mai sus: Metoda a dus la eliminarea calculului renal, respectivii oameni se simt bine și nu-i mai jenează nimic.

În situații în care alte mijloace diuretice nu au avut efect, coada calului a ajutat, ca de exemplu în retențiile de apă în pericard, în pleură sau în tulburările renale de după scarlatină și alte boli infecțioase grele cu dereglări în eliminarea apei. După ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada calului este un mijloc excelent atât intern cât și extern pentru a ajuta funcționarea normală a rinichilor și a vezicii urinare.

O singură baie de șezut cu coada calului face minuni în inflamațiile bazinetului renal și în pionefrită. Pentru aceasta se folosește – deci numai ca uz extern – coada-calului cea înaltă, care are niște tulpini de grosimea degetului și crește în câmpiile mlăștinoase și pășunile alpine și care aduce o ușurare în cazul acestor maladii. O bună cunoștință de-a mea a zăcut săptămâni și luni întregi în spital la Innsbruck cu o gravă inflamație a bazinetului renal. Neîntrezărind nici un sfârșit al suferinței, mi-a trimis de-acolo un semnal de alarmă. Am sfătuit-o să facă o baie de șezut cu coada calului. La puține zile a sosit o scrisoare: Mi-ai salvat viața. Sunt acasă. Baia de șezut cu coada-calului mi-a luat tot răul, dându-mi forțe noi.” Coada calului cea înaltă, cu tulpini groase cât degetul, culeasă de pe câmpii mlăștinoase și pășuni alpine are voie să fie folosită numai pentru băi de șezut. Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia numai planta culeasă de pe ogoare, drumuri de țară și liziere.

După o naștere grea se poate întâmpla ca la tinerele mame să apară tulburări de vedere, cauza constând bineînțeles în faptul că la nașterea unui copil rinichii femeii au avut de suferit și ei. Băile de șezut cu coada calului acționează din exterior în sensul provocării unei irigări sangvine a rinichilor, care trage presiunea rinichilor din ochi, în așa fel încât tulburările de vedere dispar treptat.

Marele medic german dr. Bohn, adept al lui Kneipp, laudă coada calului și puterile sale: “Pe de o parte, coada-calului este un mijloc împotriva hemoragiilor, pe de alta – și aceasta în măsura cea mai mare – un leac pentru rinichi. După consumul infuziei de coada-calului se elimină cu ușurință și din abundență o urină închisă la culoare. În caz de hidropizie este un remediu rapid și eficace.” Când nici un alt mijloc diuretic nu-și mal face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante și se beau 4-5 zile (în cazuri rebele până la 6 zile) în șir câte 5-6 cești cu ceai de coada calului, dar numai în înghițituri mici, repartizate pe parcursul întregii zile. Practica arată că în cele mal multe cazuri urina se va elimina.

În cazul unor erupții cutanate (de piele) însoțite de mâncărimi, chiar dacă sunt cu cruste sau cu puroi, ajută spălăturile și compresele cu infuzie de coada calului. Spălaturile și băile cu coada-calului sunt de folos și în cazul inflamațiilor purulente ale patului unghiilor, în cel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozei, al rănilor vechi și care nu se vindecă, al ulcerațiilor canceroase, al stratului cornos de la călcâi, al fistulelor și pecinginei și al altor eczeme, cât și al lupusului. Se poate aplica și planta opărită, învelită caldă în cârpe. Pentru a combate hemoroizii dureroși și nodulii hemoroidali se aplica un terci de plante proaspete, care se face astfel: se spală coada-calului proaspătă și se fărâmițează bine pe un fund de lemn până se formează un terci.

În hemoragiile nazale continue se pune o compresă cu infuzie răcită de coada-calului. Ca mijloc hemostatic, ea ajută în hemoragiile pulmonare, în metroragii (hemoragii uterine neregulate), în hemoragiile stomacale și ale hemoroizilor. Aici este nevoie, firește, de un ceai mai concentrat. În mod normal se calculează pentru 1 ceașcă (1/4 litru) 1 linguriță cu vârf de plante, în cazul hemoroizilor se pun însă 2-3 lingurițe cu vârf la 1 ceașcă. Coada-calului ajută, combinată cu ventrilica, în combaterea arteriosclerozei și a amneziei prin efectul ei depurativ. Poate fi caracterizată drept mijlocul cel mai bun de prevenire a cancerului.

Tinctura de coada calului este și un remediu deosebit de bun contra picioarelor care transpiră (a se vedea „Moduri de folosire”). Picioarele spălate și uscate bine sunt fricționate cu această tinctură. În plus, trebuie să se bea zilnic, dimineața, pe stomacul gol, 1/2 oră înainte de micul dejun, 1 ceașcă cu ceai de coada-calului. La fel de bine ajută contra transpirației picioarelor și băile de picioare cu coada calului (a se vedea Moduri de folosire”). Pentru a combate mătreața, părul se spală zilnic cu infuzie de coada-calului, după care se masează cu ulei de măsline de calitate. Mătreața va dispărea foarte curând.

Coada calului amestecată cu sunătoare, opărită și consumată 1-2 cești pe parcursul zilei, în timp ce seara se mănâncă hrană solidă, ajută împotriva incontinenței urinare. Se recomandă ca apă de gargară în amigdalite, inflamații ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sângerări ale gingie și gingivite, fistule și polipi în cerul gurii și gât. Femeile care au scurgeri ar trebui să facă băi de șezut cu coada-calului.

Nu trebuie uitat că această plantă medicinală este unul din leacurile pulmonare mai bune, atât în caz de bronșită cronică, cât și de tuberculoză pulmonară. Prin consumul regulat de ceai se obține o însănătoșire a plămânului tuberculos prin aportul cele acid silicic, dar și înlăturarea slăbiciunii generale existente în decursul bolii pulmonare.

Noile rezultate ale cercetărilor îndreptățesc, conform botanistului austriac Richard Willfort, să se presupună că prin utilizarea mai îndelungată a ceaiului de coada-calului, tumorile maligne sunt stopate în creșterea lor și în cele din urmă făcute să dispară. Chiar polipii organelor pelviene sau cei rectali sau inflamațiile bursei sinoviale se combat în acest chip. În plus, se folosesc în anumite cazuri comprese cu aburi de coada-calului. Aceste comprese cu aburi ajută și în durerile stomacale spastice, în crizele hepatice (de ficat) și biliare (ale veziculei biliare) și în blocajele dureroase care dăunează activității cardiace prin presiunea lor ascendentă.

La 19 decembrie 1977 am primit un telefon de prin zona Steier. Era vorba de un fermier de 49 de ani, căruia îi apăruse în talpă o umflătură tare care-i pricinuia dureri mari. Nu mai putea să calce. În spital a fost ținut câteva zile și trimis iarăși acasă. L-am sfătuit să-și pună comprese cu aburi de coada calului care dizolvă chiar și tumorile maligne. Vă puteți imagina cât am fost de surprinsă când mi s-a telefonat pe 22 decembrie, deci 3 zile mai târziu, că umflătura dispăruse complet. Pielea era nițel flască și și băi de șezut cu coada-calului. Aceste comprese cu aburi ajută și în moale la pipăit, jar umflătura tare nu se mai simțea. Un nou miracol din farmacia Domnului.

Am putut constata din experiență că și cele mai grave discopatii dispar foarte rapid cu ajutorul băilor de șezut cu coada calului, dacă nu au luat naștere prin blocarea unui nerv. Radiografiile arată coloane vertebrale uzate din cauza vârstei, la care însă nu se vede nici o cauză care să stârnească dureri. Presiunea unui rinichi dereglat, care, după cum a dovedit-o experiența, acționează ascendent, se plasează în nervii de la suprafață care merg de-a lungul șirei spinării și pricinuiesc aceste dureri. Deci nu este vorba de discurile intervertebrale, ci de presiunea exercitată de rinichi asupra nervilor care sunt deschiși. O baie de șezut cu coada-calului îndepărtează imediat, prin efectul său în profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendentă.

O femeie în vârstă de 38 de ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. În loc să simtă o ameliorare, durerile se accentuaseră și femeia a înțepenit atât de tare în zona umeri-gât, încât dimineața nu se mai putea ridica din pat decât cu ajutorul unei bare pe care soțul ei i-o fixase de plafon deasupra patului. În perioada aceea am ținut o prelegere la Steyr și cu această ocazie am cunoscut-o. Vă veți mira desigur aflând că femeia a scăpat, după o singură baie de șezut cu coada-calului, de toate durerile și de anchiloză.

Același lucru este valabil în legătură cu discopatia pricinuită de mersul cu tractorul. Mișcările zguduitoare nu vătămează discurile intervertebrale, ci rinichii sunt cei dereglați din cauza acestui ritm sacadat. la naștere de îndată o presiune ascendentă, pe care băile de șezut cu coada calului o îndepărtează.

O doamnă din Elveția era de câțiva ani țeapănă ca un băț din cauza vertebrei cervicale. Curele anuale la dr. Zeileis din Gallspach au adus o ameliorare pasageră, nici pe departe însă o vindecare. Am cunoscut-o din întâmplare. Mi-a promis pe un ton nu foarte convingător că va face o baie șezut cu coada calului după întoarcerea acasă. Foarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie: După numai 10 minute de baie caldă de șezut cu coada calului a trecut orice anchiloză. Și nici n-a mai revenit vreodată, după cum am avut ocazia să aud după mulți ani.

Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune în scrierile sale: “Două treimi din toți bolnavii de nervi nu ar ajunge în sanatorii, dacă rinichii lor ar fi sănătoși.” De atunci am putut să sfătuiesc mulți oameni nefericiți, care din cauza dereglărilor rinichilor sufereau de depresiuni, manii (idei fixe) și accese de nebunie, să facă băi de șezut cu coada-calului și să-i feresc de spitalul de boli nervoase. Aici trebuie folosit intern, pe lângă urzică și coada-șoricelului, și ceaiul de coada calului, dimineața și seara câte 1 ceașcă.

În tulburările renale grave însoțite de toate efectele lor secundare trebuie întrebuințată pentru băile de șezut coada calului proaspătă; cel mai bine, după cum am mai menționat, cea înaltă de pe câmpiile mlăștinoase. Pentru 1 baie este necesară o găleată de 5 litri plină cu plante (a se vedea Moduri de folosire” ca și „Băi de șezut” din capitolul „Partea generală”). În timpul băii de șezut, rinichii trebuie să stea sub apă – durata băii: 20 minute. A nu se șterge după baie, ci a se intra în halatul de baie și a transpira 1 oră în pat, abia apoi a se îmbracă lenjeria de noapte uscată. Reîncălzită, baia de șezut mai poate fi folosită de 2 ori.

Moduri de folosire

Infuzie: 1 linguriță (cu vârf) de coada calului la 1 litru de apă – se opărește, se lasă să stea puțin.

Compresă cu aburi: 2 mâini pline de coada calului se pun într-o sită care se agață peste un recipient cu apă clocotită. Când plantele sunt fierbinți și moi, se învelesc într-o pânză de în și se aplică pe locul suferind. A se împacheta neapărat cald! A se lăsa să acționeze mai multe ore sau peste noapte.

Tinctură: 10 grame de coada calului se lasă la macerat cu 50 grame de rachiu natural de secară, Se lasă să stea 14 zile la soare sau altă sursă de căldură, Se agită zilnic!

Băi de șezut: 100 grame de coada calului se lasă peste noapte în apa rece, în ziua următoare maceratul se înfierbântă până da în clocot i se adaugă la apa de baie. Durata băii – 20 minute. A nu se șterge după baie, ci a se intra umed în halatul de baie, a transpira 1 oră în pat. Apa băii trebuie să acopere rinichii.

Compresă cu terci: Coada calului proaspătă este spălată bine și fărâmițată pe un fund de lemn până se formează un terci.

Sursa: Maria Treben – Sanatate din farmacia Domnului
Foto: Freepik