Florile galben-auri ale acestei specii de ciuboțica-cucului răspândesc o mireasma plăcută, asemănătoare mierii și formează o umbelă dispusă pe o tulpină înaltă de 10-20 centimetri, care se ridică din centrul unei rozete. Această varietate se mai numește și aglică, anghelină, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gâștei, țâța-caprei, țâța-oii, urechița-ursului. Ea creste cu precădere pe câmpiile din zonele deluroase și prealpine.
Foarte răspândita Primula eliator, cunoscută tot sub de ciuboțica-cucului, dar și aglici, agrișel sau țâța-vacii, crește pe mai toate câmpiile, la margini de păduri și sub tufișuri și poartă pe tulpina înaltă o umbelă florală de un galben deschis, cu un parfum slab. Forța ei curativă este egală în valoare cu cea a Primulei numele de ciuboțica-cucului, dar officinalis, putând fi folosită exact în același fel.
O altă subspecie, Primula auricula, cunoscută sub denumirile de urechea-ursului, ciuboțica-cucului, ciuboțica-ursului, urechea-șoarecelui, urechiușe, este o plantă alpină, care se află sub stricta ocrotire a legii, neavând deci voie să fie culeasă.
Aflându-mă într-o societate, vecinul meu de masă mi-a povestit că este la Gallspach la cură. Aceasta fusese ultima sa speranță. Întrucât cura se apropia de sfârșit probabil fără nici un rezultat, nu știa ce să mai facă. În ciuda somniferelor foarte puternice, nu putea dormi. Neurologii din Linz și Viena nu l-au putut elibera de acest calvar: Când se întindea seara în pat, mort de oboseală, îl cuprinde o durere de parcă i-ar stinge cineva o țigară aprinsă pe partea anterioară a labei piciorului. Din această cauză este fizic și sufletește la pământ și în pragul disperării. l-am spus că știu un ceai excelent contra insomniei. Dar va avea el oare efect imediat din pricina administrării îndelungate a unor somnifere dintre cele mai puternice? – A încercat. Am făcut cunoștință pe 7 decembrie 1976. Șapte zile mai târziu am mers în vizită la niște amici de-ai lui care mi-au comunicat încă din ușa bucuria ca prietenul nostru comun își recăpătase somnul. În același timp îi dispăruse și durerea din laba piciorului. Ceaiul ajutase să-și regăsească sănătatea în cel mai scurt timp, înlăturând si toate tulburările nervoase. Medicul care-l trata la rugat apoi să-i dea rețeta acestui ceai special contra insomniei:
- 50 grame de ciuboțica-cucului
- 25 grame de flori de levănțică
- 10 grame de sunătoare
- 15 grame de con de hamei
- 5 grame de rădăcini de odolean
Se opărește 1 lingurița (cu vârf) din acest amestec cu 1/4 litru de apă și se lasă să stea 3 minute. Ceaiul se bea foarte cald, în înghițituri mici, înainte de culcare. Se poate îndulci cu puțină miere după gust.
Ceaiul ar trebui preferat oricărui somnifer chimic. Acestea din urmă distrug sistemul nervos, în timp ce ceaiul înlătură toate tulburările nervoase.
Mama mea culegea în fiecare primăvară ciuboțica-cucului pentru că știa ce influență liniștitoare are asupra inimii și a nervilor. Se adună întreaga umbelă florală superioară. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. Există o fotografie de-a lui în care poate fi văzut cu ciuboțica-cucului în mână. Prin efectul ei depurativ, ciuboțica-cucului elimină toate substanțele toxice care duc la artrită (gută) și boli reumatice. Preotul Kneipp afirmă: “Cine are predispoziție spre boala articulațiilor sau afecțiunea membrelor (înțelege prin aceasta artrita și reumatismul) să bea zilnic o perioadă mai lungă de timp una până la două cești cu ceai de ciuboțica-cucului. Durerile puternice se vor atenua și cu timpul vor dispărea complet.”
Ceaiul de ciuboțica-cucului este în plus un mijloc excelent de întărire a nervilor și de tonifiere a inimii, calmează migrena și durerile de cap pe bază nervoasă, are un efect ieșit din comun asupra inflamației miocardului, a hidropiziei și a tendinței spre apoplexie. O fiertură de rădăcini, amestecată cu miere, dă un ceai pentru rinichi care ajuta la eliminarea calculului vezical (pietrei la vezică).
Se recomanda următorul ceai depurativ de primăvară:
- 50 grame de ciuboțica-cucului
- 50 grame de mlădițe de soc
- 15 grame de rădăcini de păpădie
Se folosește 1 linguriță (cu vârf) din acest amestec la 1/4 litru de apă, plantele se opăresc și se lasă să stea 3 minute. Se beau în timpul zilei 2 cești, înghițitură cu înghițitură, ceaiul se îndulcește eventual cu puțină miere.
(Prin mlădițe de soc se înțeleg mugurii tineri, care tocmai răsar primăvara)
Performanțe foarte bune în afecțiunile inimii realizează vinul de ciuboțica-cucului, pe care ni-l putem prepara singuri primăvara. Se umple o sticlă de 2 litri cu flori proaspete de ciuboțica-cucului (umbelele florale întregi), fără a se îndesa, iar deasupra se toarnă vin alb natural, curat. Florile trebuie să fie acoperite. Sticla se lasă, astupată ușor cu un dop de plută, să stea 14 zile în soare. În afecțiunile cardiace se ia din când în când câte 1 înghițitură de vin, cardiacii pot să bea până la 3 linguri pline pe zi.
MODURI DE FOLOSIRE
Infuzie: Se opărește 1 linguriță (cu vârf) de plante cu 1/4 litru de apa și se lasă sa stea puțin.
Vin pentru inimă: Modul de fabricare și folosire se caută la fragmentul respectiv din text!
Ceai pentru dormit: Modul de amestecare și de utilizare se caută la fragmentul respectiv din text!
Ceai de primăvară (depurativ): Modul de amestecare și utilizare se caută la fragmentul respectiv din text!
Sursa: Maria Treben – Sanatate din farmacia Domnului
Foto: Freepik
