Ce sunt Esofagitele?

Inflamaţii ale peretelui esofagian prin mecanisme de coroziune (sodă caustică), traumatice, după explorări și anestezie și prin reflux gastro-esofagian sau bilio-pancreatic, esofagitele pot afecta fie numai tunicile superficiale ale peretelui esofagian (mucoasă și submucoasă), fie tunicile din profunzimea peretelui esofagian. În formele profunde se poate ajunge la stricturi sau stenoze esofagiene prin procesele de fibroză induse.

Simptomele sunt caracterizate prin arsuri restrosternale sau pirozis, durere retrosternală și disfagie.

Arsurile apar mai ales în poziția culcată, după mese și mai ales după ingerarea de alimente acide (citrice), cedînd la poziția șezîndă sau în picioare, la administrarea laptelui sau substanțelor alcaline.

Durerea este presternală cu iradiere spre umeri și gât.

Disfagia este prezentă și generată de stricturile sau stenozele inflamatoare menționate.

Mai pot apărea hemoragii prin eroziunile și ulcerațiile mucoasei esofagiene.

Complicațiile esofagitei de reflux sânt stenoza esofagiană, denutriția, ulcerul esofagian.

Diagnosticul va fi făcut de medic cu ajutorul metodelor radiologice, endoscopice (esofagoscopie), cu ajutorul unor teste speciale ca cel al provocării durerii vii prin instilarea unei soluții de acid clorhidric 0,10 N (Bernstein).

Cauzele esofagitelor de reflux. Existența sfincterului esofagian inferior, a cărui calitate va autoriza sau împiedica lichidul gastric să refuleze în sus.

Calitatea peristaltismului esofagian, care asigură puritatea conţinutului esofagului.

– Calitatea lichidului refulat, care în general este acid, dar poate fi și duodene-pancreatic, cu bila

Viteza de golire gastrică.

– Prezența unei herni gastrice transhiatale.

Rezistenta individuală a mucoasei esofagiene.

Toate aceste cauze determină tratamentele medicale și chirurgicale.

Deoarece poziţia culcată favorizează refluxul, acesta fiind chiar numit sindrom postural nocturn, bolnavii vor dormi în poziție semişezândă, sprijiniți pe 1-2 perne suprapuse, poziție care va duce la ameliorarea arsurilor și regurgitatilor.

– Se va evita poziția culcată imediat după mâncare. Se vor evita corsetele, centurile strânse.

– Se va combate obezitatea, deoarece presiunile abdominale mari favorizează refluxul.

– Se va prescrie un regim sărac în grăsimi, care încetinesc evacuarea gastrică. Vor fi suprimate tutunul, alcoolul, şocolata, cafeaua, rântaşurile, sosurile, alimentele foarte reci sau fierbinți.

Vor fi evitate medicamentele care diminuă tonusul sfincterului esofagian inferior, ca morfinicele, propranololul, teofilina, papaverina. Se va evita aspirina, care irită mucoasa inflamată. Atropina este contraindicată.

Antiacidele au o acțiune foarte rapidă, care nu depăşeşte 1-2 ore. Aciditatea maximă gastrică manifestându-se la 2-3 ore după mese, antiacidele vor fi administrate la 2 ore după mese.

În cazul arsurilor nocturne, bolnavul va lua preparate alcaline noaptea: alucolul (prafuri), trisilicalmul, calmogastrin (tablete). Mai sunt indicate anestezicele de contact ca preparatul Almagel un comprimat la 2 ore după mese.

Cimetidina (TAGAMET) în doze de 0,8–1,2 g pe zi, timp de 2-3 săptămâni, apoi scăzând doza la 400 mg seara, a dat rezultate excelente, în special în refluxurile acide nocturne. Aceste medicamente trebuie prescrise și urmărite cu strictețe de medic, care le va adopta fiecărui tip de flux.

Se utilizează metaclopramid sau reglan câte o tabletă înainte de mese: creşte presiunea sfincterului esofagian inferior și accelerează golirea stomacului.

În general există 3 niveluri de tratament, regula constând în rămânerea la nivelul minim eficace al tratamentului:

1 – postural și dietetic, la care se adaugă antiacide și metoclopramid.

2- adăugarea la nivelul 1 al unui antireceptor DINTRE,-cimetidină.

3 – chirurgical

Trecerea de la un nivel la altul depinde atât de disconfortul bolnavului, cât mai ales de leziunile de esofagită, de apariţia ulcerului esofagian, stenoze, riscul de cancer în esofagitele severe și îndelungate.

Intervenția chirurgicală permite corectarea printr-o plicaturare a mucoasei gastrice în jurul esofagului.

Cazuri particulare. Când refluxul este alcalin (prin prezența sucului duodenopancreatic), se pune o problemă dificilă de tratament. Bila este mai nocivă decât acidul, prin acţiunea iritantă a sărurilor biliare.

Măsurile posturale rămân valabile, dar antiacidele nu. S-au prescris preparate de chelatori ai sărurilor biliare (colestiramina), dar rezultatele rămân discutabile.

La femeia gravidă, unde refluxul este întreținut de creşterea presiuni abdominale și de încărcarea hormonală cu estroprogestative ce facilitează refluxul, se va face tratament doar cu substanţe antiacide, de preferinţă fără sodiu (trisilicalm, 1 tabletă la 2 ore sau alucol după mese și seara la culcare).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here