Se înțelege prin icter coloraţia galbenă a pielii și a scleroticelor oculare.
Deseori este sesizat de bolnav, care consultă medicul spre a lămuri cauza bolii; alteori, prezentarea la medic este determinată de observarea urinilor colorate în portocaliu roșietic și, mai rar, a pruritului (senzaţiei de mâncărime a pielii),
Adesea, bolnavul nu îşi remarcă culoarea galbenă a pielii și scleroticelor oculare decât după ce i se atrage atenția de medic sau de anturaj. Icterul cu caracter progresiv, care urmează colicii biliare este de cele mai multe ori scopul consultației, iar alteori, însăși colica biliară, însoțită de icter.
Icterul rezultă prin producerea excesivă de bilirubină sau din eliminarea imperfectă, hepatică sau biliară, a acesteia. Locul anomaliei care duce la icter clasifică boala în funcţie de cauza acesteia: prehepatic (sau icter hemolitic), hepatic sau hepatocelular și posthepatic sau obstructiv. Diferenţierea mecanismului de producere și a cauzei care determină icterul este importantă, fiindcă decide calea spre diagnostic și tratament, diferite în fiecare caz.
Problemele importante de diagnostic puse de prezenţa icterului sunt:
(1) există o supraproducție de bilirubină (hemoliză) sau o perturbare în transportul hepato-biliar?
(2). Icterul este primar și determinat de o suferinţă hepatică sau este secundar unei alte afecţiuni (septicemia)?
(3). Există o obstrucţie a canalului coledoc și este necesară intervenția chirurgicală?
(4). Boala hepatică ce a indus icterul este acută sau cronică ?
Marea majoritate (90%) a bolnavilor cu icter pot fi diagnosticați clinic.
Istoria familială de icter (hemoliză) sau boli de ficat (ca ciroză hepatolenticulară boala Wilson), deficite enzimatice cunoscute (6-glucozofosfatde-hidrogenază), existența unor zone endemice cu antigenul hepatitei acute virale dau informaţii preţioase legate de cauza icterului.
Istoricul bolii cu colici biliare repetate va susține litiaza biliară. Ocupații, ca cele din sectorul medical, vor atrage atenția asupra posibilităţii de contact cu antigenul HB, Transfuziile repetate, intervențiile chirurgicale repetate vor atrage atenția asupra posibilităţii contractării unei hepatite acute virale. Cunoaşterea unor boli cronice de ficat, ca hepatita cronică, consumul de alcool, de medicamente sunt importante pentru stabilirea cauzei hepato-celulare a icterului.
Din medicamentele care pot provoca icter, cităm metiltestosteronul, clorpromazina, oxifenisantina, izoniazida etc. Anumite boli, ca recto-colita ulceroasă, pot să dea icter.
Date importante mai prezintă fenomenele de debut, mai zgomotoase în hepatita virală acută (debut dispeptic, pseudogripal, enteral) și marcate de icterul obstructiv prin colica biliară care îl precede. Importantă este decolorarea scaunului în icterele obstructive. Icterul poate fi de la galben deschis la galben închis icter negru) în obstrucţiile severe coledociene. Simptomele de însoțire ale icterului sunt febra, anemia (în cele hemolitice), diareea, pruritul, scăderea în greutate, anorexia, ascita.
Bolnavul va fi internat în spital pentru stabilirea diagnosticului bolii care a generat icterul. Există multiple explorări, atât funcționale, morfologice și imagistice, ce vor diagnostica în 90% cauza icterului.
Icterele hemolitice vor fi tratate în funcţie de cauza hemolizei și gradul anemiei. Îndată ce s-a stabilit că nu aparțin hepatitelor acute virale sau toxice icterele hepatocelulare, vor fi tratate în cadrul hepatitelor sau cirozelor. Ieterele obstructive, datorate litiazei biliare, pancreatitei acute, tumorilor căilor biliare și panereasului, tumorilor duodeno-bilio-pan-creatice, chisturilor hidatice rupte vor fi tratate chirurgical. Din icterele nediagnosticate medical, 10% necesită laparatomie exploratorie pentru precizarea diagnosticului.
