Boabele de cafea prăjită contin aproximativ 15% substante azotate, grasimi pană la 20%, aproximativ 4% săruri minerale, substante extractive cam 40%, o mică cantitate de zahăr, tanați și 1,1% cafeină.
Avand un gust plăcut şi aromat, cafeaua, dacă se utilizează în cantitate moderată, influentează favorabil starea sistemului nervos, contribuie la înlăturarea oboselii şi somnolentei, intensifică activitatea stomacului şi glandelor digestive.
Dar consumul exagerat de cafea tare duce la tulburarea activitătii sistemului nervos,
la excitabilitate excesivă, tahicardie, somn neliniştit, la tulburarea activitătii normale
a organelor digestive (constipatie, scăderea apetitului).
Din cauza continutului ridicat de cafeină, cafeaua provoacă o intensificare a activităti cardiace. De aceea, in bolile aparatului cardio-vascular, cafeaua se poate consuma numai cu avizul medicului. Un pahar de cafea contine numai 11 calorii, dar un pahar de cafea cu zahăr şi lapte sau frişcă contine pină la 40-100 de calorii.
Boabele de cafea trebuie să fie bine prăjite înaintea măcinării. Cafeaua insuficient prăjită dă un extract cu gust acrişor care are o influentä dăunătoare asupra organismului omului. Nu este bună nici cafeaua prea prăjită, din care se obtine o băutură amara.
Praful de cacao conține 20,2% grăsimi, 23,6% proteine, 40,2% hidrati de carbon, 2,4% alcaloizi: cafeinā și teobromină.
Afară de aceasta, în compozitia prafului de cacao intră tanatii, substante minerale şi
aromatice.
Teobromina si cofeina au o actiune excitantă asupra sistemului nervos şi a activitătii cardiace. In doze mari, teobromina şi cofeina exercită o influentă dăunătoare asupra organismului şi de aceea nu trebuie să se consume o cantitate prea mare de cacao.
