Bolile arterelor periferice sunt determinate de alterări ale peretelui arterial ce duc la stenoze sau boli ocluzive (arterita obliterantă a membrelor inferioare) sau sunt funcţionale (spasme) datorite unor tulburări neurovegetative ca de exemplu în boala Raynaud (deget care se palidează brusc la frig).
Arteritele obliterante ale membrelor inferioare sunt bolile cel mai des întâlnite ale arterelor, fiind în marea majoritate a cazurilor o localizare a aterosclerozei la arterele membrelor. În afară de tulburările de metabolism al grăsimilor, sunt favorizate de diabetul zaharat, de fumat; mai rar sunt date de diverse infecții (rickettsioze), boli imunoalergice.
Tulburările provocate de diminuarea debitului de sânge datorit stenozei arteriale, duc la ischemie bruscă în caz de efort; astfel se explică claudicația intermitentă (circel) durere bruscă ce apare în gambe la mers și care obligă pe bolnav să se oprească. Apariția la efort și dispariţia în repaus a durerii din gambe este similară cu accesele dureroase din angina pectorală. Ameliorarea bolii se verifică prin mărirea distanței în mers la care apare durerea.
Cu cât această distanţă se măreşte, cu atât înseamnă că s-a constituit o dezvoltare mai mare a circulaţiei colaterale, care preia irigarea țesuturilor a arterei obstruate.
În raport cu ischemia datorită stenozei (sau stenozelor arteriale) apar modificări ale temperaturii locale (picioarele devin reci), sau ale culorii pielii, care devine mai palidă nu numai la frig, ci și în repaus. În cazuri mai inaintate pielea devine violacee, unghiile se deformează, pot apărea edeme și progresiv apar ulcerații la degete (necroză). Diagnosticul de arterită este presupus când apare claudicaţia intermitentă și confirmat de dispariţia pulsului la arterele membrelor inferioare (pedioasă, tibială, femurală) și scăderea indicelui oscilometric.
În afară de indicațiile terapeutice date de medic, bolnavii trebuie să evite apariţia spasmelor arteriale prin evitarea frigului și a umidității, vor purta încălțăminte uşoară, ciorapi de lină. Vor fi evitate jartierele, poziția de stat „picior peste picior“, iar o igienă locală riguroasă va împiedica apariţia infecțiilor locale sau ulcerațiilor.
