Boala Alzheimer și menopauza

0
Boala Alzheimer și menopauza
-Anunț-

Boala Alzheimer (BA) este cea mai frecventa forma de dementa. Dintre pacientele cu dementa, aproximativ 50% au BA, 15% au dementa vasculara, iar 15% au ambele forme de dementa. Restul de 20% au dementa secundara altor boli. S-a estimat ca 5% din populatia de peste 65 de ani prezinta BA și riscul creste cu vârsta. Peste vârsta de 80 de ani, riscul creste la 20%; daca toata lumea ar trai peste 100 de ani, s-a estimat ca aproximativ jumatate din populatia lumii ar dezvolta aceasta boala. Nu exista date concludente care sa sugereze ca un anumit grup de oameni prezinta o probabilitate mai mare sau mai mica de a dezvolta boala Alzheimer. Rasa, profesia, situatia socio-economica sau geografica nu sunt determinante în aceasta boala.

Termenul de dementa se refera la pierderea functiilor cognitive (mintale), situatii în care declinul intelectual este suficient de accentuat pentru a interfera cu activitatea profesionala precum și cu activitatile cotidiene, impiedicand desfasurarea tuturor acestor activitati. Desi exista mai multe forme de dementa, cea mai frecventa cauza este reprezentata de boala Alzheimer. Simptomele pot incepe sa se manifeste în jurul vârstei de 30-40 de ani, insa majoritatea cazurilor survin la persoane varstnice.

Aspectele clinice și paraclinice sunt similare indiferent de vârsta de debut a simptomatologiei, vârsta de 65 de ani fiind considerata limita de demarcatie intre debutul precoce și cel tardiv al dementei Alzheimer. După vârsta de 65 de ani prevalenta bolii Alzheimer creste exponential, dublandu-se la intervale de aproximativ 5 ani și ramanand constanta în a zecea decada de viata. Simptomatologia bolii Alzheimer incepe insidios și progreseaza lent în decurs de 5-10 ani sau chiar mai mult.

Citește și:   Modificari endocrine ale menopauzei

În cursul progresiei simptomatologiei pot exista și faze de platou. Semnele de afectare neurologica focalizata, de tipul hemiparezelor sau deficitelor de camp vizual homolateral, sunt absente.
Prima manifestare este aproape intotdeauna reprezentata de pierderea memoriei episodice de lunga durata (intarzierea rememorarii). Pacientele nu pot invata și nu isi pot reaminti informatii sau intamplari noi, după un interval de timp de cateva minute sau mai mult. Pierderea memoriei de durata poate fi severa chiar și în stadiile în care deficitele cognitive sunt inca dificil de identificat. În acest stadiu de boala pacienta poate povesti în mod adecvat intamplari petrecute în cursul vietii sale.

De asemenea, poate reda un numar de telefon imediat după ce acest numar ii este spus, insa după 5 minute nu isi va mai aminti nici numarul, nici faptul ca a fost pusa sa il memoreze. Mai tarziu în cursul bolii Alzheimer, multe paciente vor manifesta o dificultate suplimentara de a-și aminti informatii invatate ulterior – acest aspect fiind descris uneori ca o pierdere a memoriei semantice manifestata tipic prin dificultatea folosirii numelor corecte ale unor persoane sau obiecte în cursul unei conversatii.

Confuziile și tulburarile vizuale și spatiale sunt observate în mod obisnuit și adesea capacitatea de gandire este afectata. Unele paciente pot prezenta modificari de comportament de tipul depresiei, atitudinii ostile sau maniei. Prin validare pe baza unor criterii neurologice, boala Alzheimer poate fi diagnosticata corect în 80-90% din cazuri.

- Anunț -

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.