Bacteriile. Ce sunt și cum se manifestă?

La următorul etaj al sediului companiei Microbii găsim secția bacterii. În timp ce virusurile sunt formate din pachete minuscule de material genetic, bacteriile sunt organisme unicelulare, în formă de filamente, sfere sau spirale, care au abilitatea de a se reproduce la ne sfârșit și în mod independent, cu condiția de a avea suficiente sub stanțe nutritive și un mediu propice – precum corpul uman. Unele au chiar abilitatea de a se modifica luând formă de spor sau sămânță, clădindu-și astfel un zid protector foarte rezistent. Acești spori bacterieni, produși de microbi precum antraxul sau Clostridium, pot supra viețui timp de decenii chiar și în cele mai aspre condiții. În momentul în care condițiile se îmbunătățesc, microbii reapar, redevenind activi și provocând boli. Un exemplu clasic se referă la izbucnirea cazurilor de antrax, în 2006, printre vitele din Saskatchewan, Canada, după ce ploile intense și inundațiile creaseră un mediu ideal pentru apariția sporilor. Antraxul nu mai provocase îmbolnăviri în acea parte a regiunii Prairies timp de aproape cincizeci de ani, însă sporii aștepta seră răbdători, sub pământ, condițiile favorabile. Apoi bacteriile s-au răspândit, infestând vacile, care erau cele mai expuse pericolului, și paralizând industria de carne de vită din Saskatchewan.

Bacteriile, ca și oamenii, au ADN. Spre deosebire de virusuri, bacteriile nu depind de aparatul genetic al altor celule pentru a se reproduce și pot dobândi un ADN nou prin mai multe metode. Principala și cea mai răspândită metodă prin care bacteriile schimbă fragmente de ADN este prin contopire. Bacteriile se pot reproduce cu o viteză in credibilă, creând milioane de generații în câteva ore (comparativ cu procesul uman de reproducere care dă naștere unei noi generații în circa cincisprezece ani). În plus, noile bacterii pot prelua un fragment de ADN care să le confere imunitate la antibiotice, astfel încât microbul poate să trăiască mai mult (supraviețuirea celui mai puternic la nivel microscopic) și, de cele mai multe ori, să devină mai puternic.

Bacteriile pot obține un ADN nou și asimilând, prin ingerare, frag mente de material genetic din ADN-ul bacteriilor moarte. Această formă de reproducere este complet străină ființelor umane sau oricărui alt organism pluricelular și conferă bacteriilor un avantaj biologic incredibil. Abilitatea de asimilare a ADN-ului unor bacterii moarte explică de ce un pacient suficient de nenorocos încât să fie infectat cu două bacterii în același timp poate deveni brusc imun la antibiotice.

A doua metodă prin care bacteriile dobândesc noi fragmente de material genetic are legătură cu relațiile complexe dintre membrii secțiilor companiei Microbii. Virusurile au capacitatea de a infecta bacteriile prin introducerea unei părticele din propriul material genetic în ADN-ul bacteriei. Acest proces poate avea ca efect evoluția bacteriei infectate. Însă virusul mai poate prelua și o bucată mare din ADN-ul bacteriei când părăsește celula, transmițând-o altor bacterii, răspândind, ca să spunem așa, informația mai departe.

În ceea ce privește numărul bacteriilor, acestea sunt cele mai rezistente organisme de pe planetă deoarece s-au adaptat la diverse condiții de viață și pot supraviețui în orice mediu. Acești microbi pot trăi și se pot înmulți oriunde, de la lacuri sulfuroase și spații lipsite cu desăvârșire de oxigen până la apa clocotită a vulcanilor de pe fundul mării. Bacteriile sunt, de asemenea, unele dintre cele mai importante surse naturale de energie deoarece pot procesa aproape orice tip de substanță existentă. Unele specii și-au dezvoltat capacitatea de a se hrăni cu plastic, distrugând astfel acest material.

Bacteriile constituie o componentă naturală a existenței umane: trăim într-o mare de bacterii, prezente atât în interiorul și exteriorul corpurilor noastre, cât și în mediul înconjurător. Conform unor statistici, pe fiecare centimetru pătrat al pielii trăiesc mai mult de 100 000 de bacterii diferite! Însă, spre deosebire de virusuri, nu toate bacteriile sunt nocive. Depindem de bacterii în multe privințe: ele ne ajută să fermentăm laptele pentru a produce iaurt, brânză și alte alimente, să murăm varza și să preparăm sosul de soia. În plus, aceste ,,bacterii inofensive” – sau ,,flora normală a organismului”, în limbaj medical – ne ajută să obținem un echilibru al corpului și sunt tolerate de sistemele noastre imunitare fără să ne îmbolnăvim.

Pe de altă parte, ,,microbii nocivi”, sau bacteriile infecțioase, se multiplică afectând sănătatea gazdei lor, provocând boli și, câteodată, chiar moartea. Acest lucru se întâmplă dintr-o mulțime de motive; de exemplu, bacteriile de pe pielea noastră pot prelua un fragment de ADN care să le confere imunitate la antibiotice, ceea ce se întâmplă adesea în spitale, unde un pacient care a fost tratat multă vreme cu antibiotice poate transmite altor bolnavi o tulpină bacteriană care a evoluat și a devenit imună la tratament. Bacteriile rezistente la antibiotice se pot transmite prin contact cu mâinile contaminate ale personalului medical sau prin simpla atingere a ușii de la toaletă, într-un salon în care se află patru pacienți. În orice caz, aceste noi bacterii rezistente la antibiotice au dezvoltat un avantaj biologic, sfidând tratamentul normal și complicând infecția. Acest proces a avut ca efect apariția așa-numitului supermicrob, despre care vom discuta în capitolul următor. Acum, haideți să studiem mai îndeaproape câțiva dintre principalii reprezentanți ai secției bacteriilor, care pot provoca boli.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here