Până acum, din câte se știe, numai tulpinile virusului gripal A cu proteine H1, H2 și H3 pot provoca epidemii în rândul oamenilor. Însă toate virusurile care conțin proteinele H și N pot provoca boli la păsă rile domestice, iar, în unele cazuri, aceste infecții s-au transmis și la oameni. În 2003, patru persoane au contractat infecții oculare după ce au fost expuse unei epidemii de H7N7 izbucnită în crescătoriile de găini din British Columbia, iar o epidemie de H9N2, care a afectat în același an păsările domestice din Olanda, a provocat infecții ușoare la mai multe persoane și s-a soldat cu decesul unui medic veterinar care intrase într-un coteț infestat.
Cum păsările sunt ținute în crescătorii supraaglomerate, pentru a se produce mai multă carne, s-a pierdut diversitatea genetică ce le proteja odinioară de infecții. Epidemiile de gripă aviară izbucnesc acum mult mai frecvent in crescătoriile de găini, din cauza acestui proces de industrializare. Unele virusuri provoacă boli ușoare. Găini le sunt slăbite și fac mai puține ouă; acestea sunt „tulpinile patogeni ce slabe”. „Tulpinile patogenice puternice” ale virusului gripal A sunt mai rare și provoacă mai întâi afecțiuni ușoare, iar mai apoi stârnesc adevărate ravagii în crescătoriile de găini, ucigând rapid păsările captive. Problema care preocupă OMS-ul și doctorii din întreaga lume este posibila evoluție, prin mutație, a uneia dintre aceste tulpini patogenice puternice, care ar putea infecta oamenii și provoca următoarea pandemie de gripă.
Prima noastră întâlnire cu acest potențial dezastru a avut loc în 1997, când o nouă tulpină gripală A a fost descoperită la păsările de curte din piețele tradiționale din Hong Kong. Această tulpină a virusului H5N1 a infectat optsprezece oameni, în mare parte copii; toți au fost spitalizați, iar șase dintre ei au murit. Incidentul a alarmat autoritățile de sănătate publică din întreaga lume. Nu numai că rata mortalității era uimitor de ridicată, dar cei care căzuseră pradă bolii muriseră din cauza unei tulpini a virusului gripal ce nu afectase până atunci omenirea. În mod evident, această boală era nouă și periculoasă.
OMS a colaborat cu autoritățile locale și în trei zile a eliminat mai mult de 1,5 milioane de găini infectate sau care intraseră în contact cu virusul. Nu se știe dacă astfel au evitat o pandemie, însă, în mod sigur, alertat colectivă instituțiilor sănătate publică din întreaga lume, atunci, OMS pus bazele unor sisteme acție rapidă pentru preveni eventualele pericole guvernele planifice pregătească pentru criză globală consecințe letale. Unii sunt părere altă pandemie gripă este inevitabilă virusul capricios, neglijent promiscuu zace latent așteptarea împrejurărilor ideale pentru face ravagii printre din întreaga lume. După cum spus cineva odată: Ceasul ticăie, doar știm oră arată.”
2003, reapariția unei tulpini periculoase virusului gripal H5N1, care provocat atâta neliniște Hong Kong 1997, pus paie pe foc. Virusul s-a răspândit mai întâi China până când situațiile de sănătate publică au conștientizat pericolul, boala răspândise printre găinile, rațele gâștele din Vietnam, Coreea Sud, Thailanda Indonezia. Pe parcursul următorilor cinci ani, această tulpină de H5N1 s-a răspândit printre păsările de curte din Asia Sud-Est, Rusia, Europa de Est, Europa, Orientul Mijlociu unele sta te din Africa. Până acum, singurele regiuni pe glob cruțate de rusul H5N1 au fost America de Sud America de Nord.
Primele forme de gripă aviară transmisă om au fost consemnate 2003 în Vietnam. Până în 2008, trei sute optzeci șapte de persoane din cincisprezece țări contractaseră gripă aviară, și circa 60% muriseră din cauza virusului. În plus, în Thailanda Indonezia existaseră cazuri, deși din fericire izolate, de transmitere de la om la om. Dacă această nouă tulpină de H5N1 poate suferi mutații sau se poate combina cu tulpină gripei umane, și-ar putea dezvolta și abilitatea de se răspândi rapid și eficient printre lumii iar majoritatea oamenilor nu vor avea cum să se apere împotriva ei.
