Următoarea realizare majoră în lupta noastră împotriva microbilor novici de la Microbii S.A. a fost descoperirea microbiologului american de origine franceză René Dubois. Dubois își petrecuse o mare parte a carierei studiind compușii din sol care, după părerea lui, puteau digera și ucide bacteriile. A început să lucreze cu bacteriologul Oswald Avery, de origine canadiană, la Institutul Rockefeller din New York, pentru a descoperi un leac împotriva bacteriei Streptococcus pneumoniae, care provoca o formă letală de pneumonie. Mulțumită coloranților lui Paul Ehrlich, cei doi au reușit să descopere că microbul care provoca boala avea un perete rezistent de celuloză, un material fibros. Au început să caute o substanță care ar fi putut distruge celuloza, fiind convinși, pe bună dreptate, de altfel, că această descoperire ar fi putut ucide bacteria și vindeca infecția.
Dubois și-a amintit că examinase un specimen dintr-o mlaștină de merișor din New Jersey, cu câțiva ani înainte, specimen ce părea să descompună aproape orice substanță. A prelevat o mostră, iar în 1929 a izolat un compus pe care l-a numit ,,bacilul mlaștinii de merișor” sau CBB (Cranberrybog bacillus), care digera peretele celular și ucidea streptococul din eprubete. Împreună cu Avery, a încercat apoi noul compus pe șoarecii contaminați cu această bacterie, iar CBB i-a vindecat și pe aceștia.
În 1930 au publicat descoperirile lor în revista de specialitate Science. Era pentru prima dată când o substanță dintr-un microb fusese folosită pentru a distruge un altul, iar descoperirea lor a fost întâmpinată cu mare bucurie în întreaga lume, Din nefericire pentru Dubois și Avery, CBB a fost la scurt timp umbrit de descoperirea unei alte substanțe, mai eficiente, prontosilul, care vindeca în aceeași mă sură, dar putea fi produs mult mai ușor și nu avea atâtea efecte secundare asupra oamenilor.
Prontosilul a fost descoperit de omul de știință german Gerhard Domagk, care colaborase cu compania Bayer în 1927 (aceeași companie care a descoperit și medicamentul-minune, aspirina) pentru a descoperi un leac împotriva bolii provocate de Streptococcus pneumoniae – aceeași bacterie pe care o studiau Dubois și Avery peste ocean. În 1932, Domagk a descoperit o substanță care vindeca șoarecii, însă, spre surprinderea lui, aceasta nu avea nici un efect asupra microbului din eprubete. Ani mai târziu, s-a descoperit că această substanță și tratamentele create pe baza ei, un grup de medicamente numite acum sulfamide, afectau bacteriile, lăsând apoi sistemul imunitar să le distrugă. Prontosilul a fost primul din acest grup de medicamente cunoscute astăzi sub numele de „antibiotice” și a fost și precursorul sulfamidelor.
