Somnului îi este proprie și o anume ambianță care ține de cromatica spațiului de dormit, de calitatea aerului pe care îl respirăm, de factorii termici, sonici ca și de alții de alt gen. Referindu-ne într-o primă etapă la culorile care induc somnul, vom preciza că în acest domeniu sînt multe de făcut din partea acelora care vor să-și amelioreze somnul. Se știe din acest punct de vedere cu certitudine și încă de multă vreme că unele culori sînt în mod structural calmante în timp ce altele, dimpotrivă, iritante. Un spatiu de dormit dominat din punct de vedere cromatic de roșu, oranj și galben nu este propice somnului și asta pentru motivul că culorile în cauză sînt prin definiție excitante, dinamice și ca atare nefaste somnului. Acestuia îi convine griul, rozul, verdele și în special albastrul, și aceasta pentru că aceste culori sînt decontrac tante și chiar ușor sedative, respectiv calmante.
În special această ultimă culoare este bine să o imprimăm pereților, perdelelor, draperiilor și în special abajurului lămpii de pe noptieră. Este indiscutabil că albastrul induce calmul și reveria. În afară de culoare mai este recomandabil ca pereții dormitorului să nu cuprindă motive geometrice sau de alt gen provenite din zugrăveală, întrucît aceste motive generează, după cum s-a demonstrat, fatigabilitate oculară și o anume excitație, factori ce pot perturba somnul.
Trecînd la un alt factor important ce ține de ambianta exterioară a somnului – aerul – vom preciza că de multe ori de calitatea acestuia depinde și aceea a somnului. Cum un adult sănătos consumă în cursul unei nopți normale de somn în jur de 165 I oxigen, eliminînd în jur de 130 I bioxid de carbon este de presupus că aerisirea dormitorului înainte de culcare sau și mai bine cu o jumătate de oră înainte de a ne așeza în pat reprezintă un act logic și necesar. Pare paradoxal, dar și în acest domeniu nu pot fi promulgate legi cu caracter general și aceasta pentru că sînt indivizi cu somnul structural mai superficial și mai sensibil, care beneficiază mai bine de o ambiantă respiratorie a unei încăperi în care să nu se facă excese pe linie de aerisire. Explicația acestei paradoxale situații pare a ține de faptul că acești indivizi sînt mai sensibili la efectele bioxidului de carbon stagnînd în camera mai puțin aerisită, bioxid de carbon eliminat de propriul organism și care generează o banală și nesemnificativă asfixie cu acest gaz, asfixie în contul căreia somnul devine mai puțin superficial și labil. Așadar nu sîntem egali in fata somnului nici din acest punct de vedere, motiv pentru care numai experiența personală a fiecăruia dintre noi ne va spune cum este mai bine să procedăm.
Și, pentru că vorbim de aer și de influențele sale asupra somnului trebuie în mod obligator să spunem cîteva cuvinte și despre acele particule din acest mediu vital de existență – ionii al căror rol poate fi considerabil în materie de inducere sau de perturbare a somnului. Cînd aerul pe care îl respirăm este încărcat în mod predominant cu aceste particule cu sar- cină electrică negativă care sînt ionii negativi beneficiem de influențe benefice ale acestora în ceea ce privește stările nervoase și de spirit apoi, în ceea ce privește respirația și circulația. Pe aceste căi este influențat în mod benefic și somnul. lată una dintre explicațiile pentru care dormim în general mai bine la munte, pe malul mării și oriunde ne-am afla atunci cînd momentul așezării în pat coincide cu acela al sfîrșitului unei furtuni și asta pentru că în mod obișnuit atmosfera de la munte, cea de pe malul mării ca și cea existentă după consumarea unei furtuni este mai bogată în ioni negativi.
Celelalte particule electrice ale aerului ionii pozitivi exercită influențe contrarii asupra organismului, sporind neliniștea și nervozitatea, producînd oboseală, dureri de cap, proastă dispoziție și bineînțeles insomnie. Cum ionii pozitivi saturează atmosfera orașelor, a încăperilor supra-aglomerate, a locurilor închise, cea a automobilelor sau a altor mijloace de transport iată explicatia pentru care numărul insomnicilor este incomparabil mai mare la oras decit la munte și la mare, lonii pozitivi precumpănesc însă și în at- mosfera de la șes, motiv pentru care dormim în general mai prost în așezările situate la acest nivel geografic decît în altele. Tehnica modernă a pus în comerț în majoritatea țărilor inclusiv la noi aparate care produc ioni negativi și pe care trebuie să le avem în vedere în ipoteza că ne preocupă reorganizarea și optimizarea somnului de pe poziții științifice.
Aceste aparate este bine să ne însoțească, în special pe aceia dintre noi, care le-am simtit de îndată influențele binefăcătoare nu numai în dormitor, ci și la birou ca și în automobil, mai ales atunci cînd sîntem angajați în drumuri lungi. De pe urma inspirării unui aer mai bogat în ioni negativi beneficiază nu numai somnul, ci și stările depresive, oboseala excesivă, modificările tensionale oscilante din cursul hipertensiunii, stările alergice ca și cele de iritabilitate a mucoasei gîtului- tulburări care ne deranjează pe mulți dintre noi poluîndu-ne decorul existential. Contează însă nu numai compoziția aerului pe care-l respirăm în timpul activităților diurne, cît mai ales în timpul somnului, atunci cînd ne preocupă calitatea acestuia, ci și gradul său de umiditate stare care trebuie să varieze în mod normal între limitele de 50-60% Este de multă vreme cunoscut faptul că aerul prea cald și prea uscat duce la uscarea buzelor și a mucoasei interiorului gîtului, tulburări care se vor răsfrînge și asupra somnului, deteriorîndu-l și pe acesta. Igieniștii insistă mult în tratatele lor asupra acestui aspect preconizînd ca în asemenea situații aerul să fie ameliorat pe calea acelor recipiente cu apă pe care le vom pune pe elementele de calorifer sau pe soba din dormitor și care vor corecta deficienta de umiditate. Contează în sfîrșit a propos de calitatea aerului nu numai compoziția sa, conținutul în ioni negativi și gradul de umiditate de care am vorbit mai sus, ci și temperatura acestuia.
Chiar și indivizii dotati de natură cu cel mai perfect somn se resimt semnificativ cînd dorm într-o ambianță prea încălzită sau, dimpotrivă într-una prea rece. Dar și din acest punct de vedere nu sintem egali in fata somnului, fiecare dintre noi dispunind de propriul nostru confort termic, unii dintre noi simtindu-ne mai bine și implicit dormind mai bine într-o atmosferă mai răcoroasă în timp ce alții dimpotrivă, într-una mai călduroasă. Este însă în afară de orice îndoială că se doarme în general mai bine într-o încăpere nu prea încălzită, iar una dintre rațiunile pentru care este bine să ne aerisim dormitorul înainte de culcare tine tocmai de acest fapt. Este bine să ținem cont de cîteva recomandări care vizează optimizarea somnului pe această cale, principalele dintre acestea fiind următoarele:
Acolo unde există posibilitatea vom încălzi dormitorul predominent în timpul zilei, urmind ca în timpul nopții să reducem încălzirea acestuia pentru a fi mai răcoare; Cei cu tulburări de circulație vor contracara agresiunea unei atmosfere prea reci, punîndu-și la picioare în momentul așezării în pat buiote cu apă caldă sau un pled supliImentar cu care să-și învelească picioarele sau, în sfîrșit, un puișor de pernă cu care să-și protejeze în timpul somnului, mai ales zona lojelor renale, zone prin definiție mai sensibile la frig:
Tot cei cu tulburări de circulație este bine ca să bea un ceai sedativ fierbinte înainte de culcare pe care ni-l procurăm de la orice farmacie și care le va asigura un strat bun pe linie de adormire.
În contextul zilelor călduroase din timpul verii va trebui să luptăm împotriva căldurii în exces care în mod cert ne va prejudicia somnul. Acest lucru se poate face pe baza următoarelor căi :
Dormind goi sau extrem de sumar îmbrăcati:
Inlocuind draperiile din nailon pe care le avem în dormitor cu altele confectionate din bumbac, acestea asigurînd o mai bună circulație a aerului;
Dormind cu una din ferestre deschise;
Dormind la nevoie pe un pat improvizat pe terasă sau pe balcon;
Bind un suc de fructe rece înainte de culcare;
Lăsînd, tot înainte de culcare, să curgă apă rece de la robinet pe antebrațe și evitînd totuși dușul, acesta exercitînd în general mefecte stimulatoare, dinamizante și excitante, duș care este cum nu se poate mai bine venit de a-l face la trezire, mai ales pentru aceia care reintră cu dificultate în starea de veghe.
Un alt factor important ținînd de ambianță de care depinde calitatea și cantitatea somnului de care avem parte este concretizat de gradul de liniște de care dispunem în dormitor. Indivizii cu un somn bun din start sînt desigur mai puțin sensibili la ambianta sonică a somnului, aceștia dormind în orice condițiuni. Nu același lucru se poate spune despre aceia cu somn tot din start mai labil și mai vulnerabil. Aceștia vor trebui să facă investiții suplimentare în amenajarea dormitorului, investiții care vizează următoarele aspecte:
Insonorizarea pereților atunci cînd situatia este de așa natură cu vata din sticlă sau din alte materiale ce ne pot fi de folos în acest sens.
Insonorizarea ferestrelor prin folosirea de geamuri duble insonorizarea ușilor prin dublarea sau capitonarea acestora. Insonorizarea parchetului sau a dușumelelor din dormitor prin tapetarea acestora.
Și, în sfîrșit, insonorizarea plafonului prin crearea unui dublu sau fals plafon. Inainte de a trece la alt subcapitol merită de a mai preciza apropo de dormitor, în ce măsură dormitul în doi sau patul dublu poate influența actul somnului. Desigur dormitul în doi reprezintă un factor care sporește calitatea somnului în ipostaza cuplurilor fericite din punctul de vedere al dragostei care le unește, în ipostaza cuplurilor sănătoase și potrivite din punctul de vedere al bioritmurilor, al afinităților spirituale ca și acelora potrivite sub raport temperamental și structural. A se tine cont apoi de faptul că fiecăruia îi este propriu un anume indice de toleranță indiferent de factorii enumerați mai sus, indice în virtutea căruia unii se simt mai bine și semnalează un confort intern mai bun atunci cînd se află la o anume distanță de semenii lor, în timp ce alții, nu sînt incomodați de faptul cînd dorm cu aceștia în imediată apropiere. După unii sociologi și antropologi acest indice de toleranță variază de multe ori de la popor la popor. Indiferent însă de aceste aspecte cei cu somnul mai fragil este bine să doarmă pe pat separat, reorganizîndu-și somnul în contextul propriei personalități și a propriilor particularități.
Image by Ferenc Keresi from Pixabay
