În urma şederii îndelungate a oamenilor într-o încăpere prost ventilată, temperatura aerului se ridică, conținutul de bioxid de carbon si vapori de apă creşte, iar aerul se impurifică cu diverse substante gazoase.
Pe lângă aceasta se micșorează mult cantitatea aşa-numiților aero-ioni uşori, care reprezintă molecule de aer încărcate electric. Acest lucru se întîmplă deoarece pe particulele de praf și fum, pe picăturile mici de apă, formate din vaporii de apă expirați de oameni, se depun ionii ușori, transformându-se în ioni grei.
Când aerul este lipsit de ionii uşori, necesari pentru organism, respirația devine mai grea, apar ,senzația de zăpușeală“, durerea de cap şi senzația de slăbiciune. In aerul încăperilor rău aerisite, respirația devine mai superficială, în urma cărui fapt organismul primește mai puțin oxigen, de care are nevoie în mod deosebit în timpul muncii intense.
Pentru ca sănătatea muncitorilor să nu sufere din cauza aerisirii insuficiente trebuie să avem grijă de buna întreținere și funcționare a instalațiilor de aerisire.
Trebuie făcută aerisirea, adică in- tensificat schimbul între aerul din încăpere și aerul din afară, și pentru faptul că şederea îndelungată a oamenilor în încăpere duce la creşterea temperaturii și umidității aerului.
In sfârşit, prin aerisire se îndepărtează parțial praful, substanțele gazoase și microbii care se găsesc în aer.
Este deosebit de necesar să se asigure o ventilație permanentă în acele treprinderi unde în aerul încăperilor de lucru pot pătrunde substante gazoase vătămătoare.
Încăperea unde lucrăm trebuie aerisita nu numai în anotimpurile calde, ci şı în cele reci. Nu trebuie să ne temem de răcırea exagerata a încăperii, căci pereții reprezintă în timpul iernii un fel de acumulatori de căldură. Astfel, chiar dacă aerul se răcește, el se încălzeste curînd din nou pe socoteala căldurii pereților.
Iarna temperatura aerului în camerele instituțiilor, în biblioteci ş. a. trebuie să fie de 16-18°.
Aproximativ aceeași temperature a aerului (16-20°) trebuie să existe si în atelierele fabricilor şi uzinelor, dacă munca nu este legată de ridicatul si purtatul sistematic de greutăți.
Temperatura aerului poate fi coborîtă pînă la 15-8° acolo unde munca este
legată de deplasări permanente și de purtatul greutăților sau acolo unde are loc o însemnată iradiere de căldură, bunãoară în atelierele de fierărie, laminoare și turnătorii.
În unele fabrici, de exemplu în filaturi, țesătorii și alte întreprinderi textile, unde din cauze tehnologice este nevoie să se mențină o temperatură și o umiditate mai ridicată, nu se va depăşi iarna în nici un caz temperatura de 27° și umiditatea relativa a aerului de 60%. Vara temperatura aerului din încăperi la locul de muncă nu trebuie să depăşească temperatura aerului de afară cu mai mult de 3-5°, ar pe timpul căldurilor mari este bine ca ea să fie mai scăzută decât afară.
In încăperile în care se fumează, aerul este deosebit de impurificat.
Fumul de tutun conține, pe lângă nicotină o serie de alte substanțe vătămatoare. De aceea trebuie interzis categoric să se fumeze acolo unde oamenii lucrează sau se adună pentru şedințe, ca și în celelalte locuri publice.
Zgomotul ne împiedică să lucrăm bine și ne obosește
S-a arătat mai sus că orice muncă necesită atenție. Zgomotul împiedică concentrarea asupra muncil și scade productivitatea ei. Afară de aceasta, el îngreunează mult activitatea segmentelor superioare ale sistemului nervos. De aceea, lucrînd într-un loc zgomotos, noi obosim repede.
Este interesant de remarcat că muzica împiedică munca mai mult decît zgomotul, dar oboseala survine mai rapid sub influența zgomotului decît a muzicii.
Împotriva zgomotului trebuie să luptăm nu numai acolo unde se lucrează intelectual, ci și în întreprinderi unde mașinile fac zgomot. Dacă nu se face acest lucru, atunci munca permanentă în zgomot prea puternic duce, nu numai la oboseală timpurie, ci se şi reflectă nefavorabil asupra sănătății.
Zgomotul permanent din timpul lucrului are o influență deosebit de vătămătoare asupra organului auzului. Prin aceasta se explică scăderea mai frecventă a acuității auditive la reprezentanții unor profesiuni, bunăoară la cazangii şi la cei care încearcă motoarele.
În întreprinderi trebuie să se lupte contra zgomotului. Pentru aceasta, în unele întreprinderi se pot înlocui procesele de producție, însoțite de zgomote puternice, cu altele lipsite de zgomot. Bunăoară, nituitul pneumatic se înlocuiește cu nituitul hidraulic sau cu sudura electrică.
Acolo unde nu se poate face acest lucru se construiesc cabine speciale care absorb zgomotul. Anumite părți ale maşinilor care constituie surse de zgomot se înlocuiesc cu piese care nu produc zgomot, uneori se izolează maşinile, care reprezintă surse de zgomot sau în secțiile cu surse de zgomot se fac pereți din materiale care absorb zgomotul sau nu-l transmit.
Este de dorit ca cei care lucrează într-o secție cu zgomot să se odihnească în pauză în linişte. Pentru aceasta, în unele întreprinderi, ca de exemplu în fabrica „Skorohod“ din Leningrad, s-au amenajat camere speciale, „liniştite“, pentru odihnă.
People photo created by drobotdean
